Mâncăm căcat (în loc de pâine)
Io credeam că pâinea se face din făină, apă, drojdie şi sare.
Se pare că nu. Probabil că se făcea aşa pe vremea când ţinea vreo săptămână. Acum, ea este “ameliorată”, de-aia poţi s-o arunci după numai două zile. Dacă nu eşti nesimţit, poţi observa că la prăjit elimină o putoare care sugerează că e vorba de un căcat chimizat, nu de pâine autentică.
Ca să citez formula Vel Pitar de franzelă, pîinea este făcută din:
făină de grâu, apă, drojdie, sare, emulgatori esteri mono şi diacetil tartrici ai mono şi digliceridelor cu acizi graşi (E472d), antioxidant acid ascorbic (E300), conservant propionat de calciu (E282), enzime; conţine gluten.
Se poate şi mai rău. Alţi fabricanţi adaugă la ingredientele tradiţionale o gamă mai largă de otrăvuri:
emulgatori: stearoil-2-lactilat de sodiu (E481), esteri mono şi diacetil tartrici ai mono şi digliceridelor cu acizi graşi (E472e), mono şi digliceride ale acizilor graşi (E471), conservanţi: acid sorbic (E200), propionat de calciu (E282), antioxidant: acid ascorbic (E300), enzime.
Nici o pâine ca lumea nu poţi să mai mănânci în ziua de azi! Ce ar trebui să mâncăm, iPod-uri?!
