Cutia cu melancolie…
Că n-am avut un butoi. Oricum, mă chinui de o săptămână să scriu dracului ceva în postarea asta, lăsată ca ciornă, şi nu reuşesc. Iaca, nu mai scriu, ba chiar şterg majoritatea textului lăsat.
Faptul care rămâne este că sunt sătul de aproape orice, şi nu mă mai motivează chiar nimic. Şi nimic nu mai poate fi ce-a fost, nimic nu se întoarce înapoi, cu atât mai puţin tinereţile.
Mi-am dat seama că nu am fost «la mare» de pe vremea lui Ceaşcă. Iar la bulgari nu vreau, ce să caut la bulgari? În primul rând că e departe, în al doilea rând nu pot să sufăr limba lor (leka noş, draghi şliuşlateli, cacite, pişîte, zău dacă nu este de 1 milion de ori mai naşpa decât rusa!), ca să nu mai spun că nu vreau cu nici un chip să-i întâlnesc pe cocalarii romulani pe-acolo. Iar de Grecia nici să n-aud (ce, mie bolovani şi 100 de grade la umbră îmi trebuie?), cât despre Turcia… e departe.
Am fost practic în fiecare an «la mare» între 1971 şi circa 1987-1988, nu mai ţin minte exact. În genere, la Neptun, Olimp şi Mamaia, dar au fost şi excepţii. Am stat şi în gazdă în Constanţa, de pildă. Nu m-au pasionat nici staţiunile tineretului, nici Vama ori alte locuri de belit pula (sau de ce altceva erau?), că nu eram emancipat şi n-aveam nici gaşcă.
Probabil că cele mai valoroase amintiri le am din copilărie. Viaţa nu era aşa de naşpa înainte de criza din anii ‘80, şi chiar şi după ce vremurile bune trecuseră, pe litoral puteai să mai uiţi de cele rele. Plus că, fir-aş al dracului, eram tânăr, doamnă!
Uite, eram mort după Radio Vacanţa Mamaia. Zău aşa. Altă amintire care nu se poate întoarce, pentru că «noua Radio Vacanţa» este un căcat imens, cu muzică de toată jena, în ton cu mitocănia şi mizeria care domnesc acum pe litoralul românesc.
Am căutat o înregistrare a semnalului sonor al Radio Vacanţei Mamaia din acele vremuri, şi mă tem că n-am găsit. În diverse locuri (Trilulilu, YouTube) sunt postate copii ale unei înregistrări execrabile (făcute probabil cu râşniţa de cafea pe un vapor din altă emisferă), găsibilă aici-şa.
Am găsit şi noul jingle, pe care l-am decupat şi pus la îndemână: începutul programului; multilingv. Dar zău că nu mai este ce-a fost. Unde să mai ascult eu gavarit radiastanţîia odîh, hier spricht der ferien funk, ici radio vacance, că ăştia schimbară textul! (Şi vocile.)
Poate amintirile-s făcute taman ca să ştii că nimic nu se întoarce, iar drumul tău e unul singur, spre loc liniştit, cu verdeaţă, cu râme şi cu viermi.
Apropo de oboseala de-a trăi în căcatul de societate a secolului 21: iaca traficul rutier de odinioară. Suplimente: De la Cocor la Unirii, ieri şi azi; Piaţa Sfânta Vineri, ieri şi azi. Să mă cac în ea de viaţă.
Iaca ce ascult până una-alta: Oscar Peterson, Pastel Moods (1954).
Aug 27, 2009 at 11:12
Vad ca tot te plangi de tara asta. E ok. Sunt complet de acord cu tine! Ai dreptate! Dar acum vine intrebarea: de ce nu ai emigrat? Nu te-ai saturat sa inghiti atat … ?
Aug 27, 2009 at 12:21
Ce nu pricepi mătăluţă este că nu toată lumea s-a căcat bani după loviluţie. Dacă aş fi vrut să plec în Canada în 1994, după terminarea facultăţii, n-aş fi avut cei cca. 10,000$ necesari. Plus că… nu m-a dat pe spate ideea.
M-ar fi interesat EUROPA, dar după ce au invadat-o ţiganii şi şuţii români… cum să mai scoţi capul în lume şi să zici că eşti român? Ca să nu mai zic că nici Oiropa nu mai este ce-a fost odată…
Anyway, dacă ţi se pare că România de astăzi este altceva decât un imens căcat puţitor (apropo, că nu mai reciclăm sticlele şi hârtia nici cât o făceam sub Ceaşcă), înseamnă că eşti viermele căruia îi place. Altmineri… eşti în România sau “aiurea”?
Aug 27, 2009 at 12:46
Multumesc pentru linkuri! Vor mai fi si alte articole despre zonele distruse de comunisti.
Aug 27, 2009 at 12:54
Inteleg, nu ai putut atunci dar acum poti. Europa e singurul continent pe lumea asta? Excludem si America si tot ramai cu unele care sigur ti-ar placea.
Anyway, nu ai vazut ce am zis mai sus? Ti-am zis ca nu imi place. Eu mai stau pana termin cu facultatile si eventual mai 2-3 ani sa fie pentru experienta si ceva master si am taiat-o fara sa ma mai uit inapoi…
Nu vreau sa te atac sau sa te insult in vreun fel dar ma intriga chestia asta la tine, ai posibilitatea sa pleci si sa iti bagi picioru' si nu o faci. In schimb tot iti bati gura degeaba pe blog. Ca si pensionarii de prin cartiere care se strang la colturi si comenteaza dar nu pot face nimic. Toti inghit cacatu' mai departe si mai mult. Pleaca frate, la ce rost sa iti arzi neuronii cu posturi pe blog? Cine te asculta? Nimeni… Ei (te) fura, tu dai din gura, ei castiga, tu pierzi! Pointless.
Aug 27, 2009 at 12:55
Nu, nu era vorba de ce-au distrus comuniştii, ci de ce-au distrus PROŞTII. Vi se pare că ăştia de după 1990 au fost mai deştepţi? La câte parcuri s-au distrus, câţi copaci s-au tăiat, câte clădiri aberante s-au aprobat şi s-au ridicat…
Aug 27, 2009 at 12:57
Cine a zic că am posibilitatea de a pleca? Ce e aia “posibilitate” în opinia ta? Nu vreau să intru în discuţii filozofice, dar mi-am futut viaţa aici, am o vârstă, etc. etc.
Da, Europa e singurul continent. Care tocmai se duce dracului…
Aug 27, 2009 at 13:07
Pai ce te mai tine aici in tara? La aia ma refeream cand spuneam "posibilitate". Nu esti asa batran da-o dracu'! In fine…
Europa se duce dracu'! Corect! Ce zici de Australia, NZ?
Nu atat din punct de vedere material cat pentru "liniste".
Aug 27, 2009 at 13:14
Mda, cultura australiană a cangurilor şi cea neo-zeelandeză a oilor… e ca şi cum te-ai exila la Cuca Măcăii!
Aug 27, 2009 at 13:18
:)) Decat intr-o cultura "occidentala" mioritica care promoveaza hotia, minciuna si prostia mai bine acolo. Parerea mea…
Aug 27, 2009 at 16:07
A pleca sau a nu pleca, asta e intrebarea…
Pina la urma, din experienta mea de om de pe-aici destul de plimbat pe-afara, cu rude, colegi si preteni plecati in toate zarile si pe toate continentele, mai putin la poli, pot sa spun ca tot un drac ce prostie vrei sa suporti. Flavor-ul poate sa difere, dar prostia omeneasca este aceeasi pretutindeni. In era informatiilor si globalizarii cred ca am fi mult prea naivi sa mai credem in barza ca pe vremuri in America vazuta in “Dallas”.
Ubi bene, ibi patria, asa zicea legionarul roman, si-i dau perfecta dreptate. Binele e insa o masura foarte relativa a lucrurilor, relativa in timp si dependenta de individ, asa ca daca prezentul blogger injura Romania, nu cred ca are drept unica solutie sa plece.
Bien au contraire, solutia plecarii este pentru mine din aceeasi categorie cu sinuciderea, o forma de dezertare daca o privesti ca pe o fuga de ceva, si nu ca pe mersul spre ceva. Parerea mea.
Cit despre facultati + masterate si luat lumea in cap, e o masura temporara, si nu-i nimic rau sau bun in ea, dar in nici un caz si in nici o situatie nu este o solutie a la longue, si nici universala. Asta cred ca o poate spune oricine care a aplicat-o acum mai mult de 10 ani.
Blogger-ul acesta comenteaza a nemultumire pintre altele si pentru ca crede ca noi toti am merita ceva mai bun. Daca nu i-ar pasa n-ar comenta. Nu comenteaza cu atita naduf despre Statele Unite, pentru ca nu-i pasa de aia atit cit ii pasa de astia. Opusul iubirii, dupa um bine stim, nu este ura, ci nepasarea. Mie unul mi se rupe de America intocmai ca de Varsovia. Daca as fi acolo, mi s-ar rupe de Romania.
Asia nu este o solutie din motive lesne de inteles, Africa nici ea, Australia & Noua Zeelanda sint some kind of joke, iar America de Sud e de-a binelea din categoria “ti s-a urit cu binele”. In oricare as calatori, dar in nici una nu m-as muta.
Cred ca mi-ar fi greu sa aleg al carei tari in care nu m-am nascut sa devin cetatean, daca ma apuc sa fac o lista de pros and cons, cred ca vreau sa plec pe Marte, ca si Luna e prea aproape…
Bine inteles ca “am posibilitatea”, si eu sint si mai batrin decit blogger-ul in cauza, si nu virsta m-ar retine daca as vrea s-o tund, ci faptul ca stiu ca as avea la fel de multe sau de putine sanse oriunde, plus siguranta ca m-ar paste peste tot sclavia unui credit… In afara de aici, cind ma duc la mine acasa si trag usa dupa mine. Pentru ca e casa mea.