Les ampoules cassées du commissaire…
As an answer to my Letter to the EU Energy Commissioner, I have received the following stupid answer today, October 7:
From: Colette.LAMBEAU@ec.europa.eu
Sent: Wed 10/7/2009 1:42 PM
Subject: Phasing out incandescent light bulbs - your email to the Commissioner Piebalgs dated 1 September 2009
Commissioner Piebalgs thanks you for your question submitted by email and has asked me to reply.
Thank you for your interest in the energy efficiency policies of the European Union and more particularly in Commission Regulation 244/2009 setting ecodesign requirements for non-directional household lamps.
In response to the questions formulated in your letter, I can provide you with the following information:
Interests of European citizens and legal validity of the regulation setting ecodesign requirements for non-directional household lamps
The European Commission did not decide on its own to phase out conventional incandescent bulbs, it is done in agreement with the European Parliament and with the Council of Member States. Regulation 244/2009 was developed by the Commission on a mandate from the Ecodesign Directive (2005/32/EC) of the European Parliament and of the Council of Ministers of the Member States.
In parallel to these mandates, the Commission’s services developed a draft regulation on non-directional household lamps. The procedure started already in December 2006 through a preparatory study. After a thorough technical-environmental-economic analysis of the available household lamps and their improvement potential, which was carried out openly with the involvement of stakeholders, a working document based on these recommendations was discussed with Member States and stakeholders (including a wide range of NGOs and industry) in the Ecodesign Consultation Forum in March 2008. Building on the opinions expressed in the Forum, and on a parallel impact assessment, the Commission’s services prepared the text of the draft regulation, which was fully endorsed in the Regulatory Committee on 8 December 2008, without opposition from any of the Member States.
In the framework of their right of scrutiny, both the Council of Ministers and the Parliament decided not to object to the draft Regulation before it was adopted by the Commission. Since they did not object to it, the European Commission formally adopted it on 18 March 2009. It entered into force 20 days after its publication in the Official Journal of the EU. The first requirements will started to apply from 1 September 2009, followed by five further stages in 2010, 2011, 2012, 2013 and 2016.
This exhaustive preparatory process has ensured that the interests of European citizens were well represented during the development of the regulation.
The quantity of savings compared to other sectors and countries
When comparing the estimated saving potential of the regulation (39 billion kilowatthours per year by 2020) to the electricity consumption of the EU, it may seem insignificant (1,4 % of the total final electricity consumption of the 27 Member States in 2006, which was 2826 billion kilowatthours). However, the total electricity consumption of the EU includes the consumption of all sectors, namely industry, transport, agriculture etc., not just households. It is clear that in order to fight climate change effectively, all sectors need to contribute. The regulation on non-directional household lamps affects lamp types that are primarily used in households (although to some extent also in non-household applications such as restaurants, hotels, shops etc.). Therefore it is fair to compare the estimated savings to the electricity consumption of the household sector in the EU, which was 807 billion kWh in 2006, of which 5% will be saved. But we could also put it differently: by 2020 we will be saving every year the total yearly final electricity consumption of Romania (all sectors combined), or the electricity produced every year by 10 power plants of 500 megawatt capacity each!
The estimates above are based on the assumption that households will be using a mixture of improved incandescent bulbs with halogen technology (these are also allowed by the Regulation!) and compact fluorescent lamps. However, switching to the exclusive use of compact fluorescent lamps and LEDs makes economic sense for households, who would save much more energy and money. If all households switched to the exclusive use of compact fluorescent lamps and LEDs, at the EU level we would be saving 86 billion kilowatthours by 2020, which is 11% of the electricity consumption of households.
The electricity consumption of household lighting is a minor part (3%) of the total energy consumption of a household (heating and water heating included). However, it should also be underlined that the regulation on non-directional household lamps is just one of a series of 30 or more Commission regulations (already adopted or being prepared for adoption in the near future) concerning the energy efficiency of different product groups such as televisions, heating boilers, water heaters, electric motors etc. Sectors other than households are also targeted, for example the commercial refrigeration that you quote in your email is also part of the product groups currently examined for ecodesign requirements. These regulations all contribute to a combined impact that will make the real difference in terms of our objectives to reduce energy use and combat climate change.
The fact that there is substantial saving potential also in other sectors and other countries in the world does not mean that the EU should not improve the energy efficiency of lighting in households. It is only the combined impact of savings in all sectors and in all countries in the World that can help in fighting climate change. In parallel to the light bulbs measure, the European Commission is preparing energy efficiency legislation on 30+ other products groups (including televisions, heating boilers, water heaters, electric motors etc). We have also legislation in place for improving energy efficiency in other sectors, not to mention the Emission Trading System which addresses the CO2 emissions. On the international scene, the EU is actively encouraging other countries to introduce or reinforce measures to mitigate their emissions.
Due to the principle of subsidiarity, organising public transport in European cities is the competence of the Member States and local authorities. Nevertheless, the Commission is not inactive in this area: we try to promote best practice and come with supporting measures to help the responsible authorities exercise their competence in the most sustainable ways. A list of such actions has just been announced in the Commission’s recently published Action Plan on Urban Mobility: http://ec.europa.eu/transport/urban/urban_mobility/action_plan_en.htm
Setting ecodesign requirements for non-directional household lamps and the free market
Introducing minimum efficiency requirements for a product group such as light bulbs (rather than relying on a voluntary approach) is not disproportionate in this case. The market has clearly failed to move towards the alternatives to conventional incandescent bulbs, even though they cost much less to the consumers over their entire life cycle. Since 1998, household lamps have to indicate their energy efficiency on the packaging, thanks to implementing measure 98/11/EC of the Energy Labelling Directive (92/75/EEC). In spite of the clear indications provided on the packaging and campaigns in many Member States, consumers have failed to direct their choices to the more efficient lamps offering equivalent service, and have been largely sticking to conventional incandescent bulbs. This is due to the fact that the purchase price difference between conventional incandescent bulbs and more efficient alternatives constitutes a psychological barrier, even if the higher initial investment pays off within a year and brings substantial (but much less visible) savings over the life cycle. Another deterring factor has been the sometimes poor quality of the so-called economic lamps placed on the market without being subject to quality requirements. This market failure can only be tackled with mandatory requirements on the efficiency level and quality of all household lamps placed on the market in the EU. This also serves the interests of the internal market, as voluntary restrictions or taxes introduced in certain Member States or by some retailer groups in Europe would create barriers to the free movement of goods. They would have different efficiency limits and timing of the restrictions. In addition, for taxation to be an effective deterrant, it should multiply by 10 the price of conventional incandescent bulbs.
The regulation applies the same way to all lamps placed on the market in any Member State (whether imported or manufactured locally) and is therefore not contrary to the principle of free movement of goods. The free movement of goods does not mean that all products should be allowed on the EU market without any limitation. There are similar EU regulations in the field of product safety or of hazardous material content, for example.
In fact, the regulation acts in favour of the free movement of goods, as Member States are not allowed to adopt legislation that have differing levels of requirements regarding the efficiency of lamps, which would result in the fragmentation of the internal market.
For further information on the legislation phasing out incandescent bulbs, please refer to our website:
I hope this is helpful.
Yours sincerely
Andras Toth
Policy Officer
DIRECTORATE-GENERAL FOR ENERGY AND TRANSPORT
DIRECTORATE D - New and Renewable Energy Sources, Energy Efficiency & Innovation
Energy efficiency of products & Intelligent Energy – Europe
Colette Lambeau on behalf of Andras Toth
DG Energy Transport
Energy efficiency of products & Intelligent Energy - Europe
DM 24 (04/008)
E-mail colette.lambeau@ec.europa.eu
tel. 02 2958915
fax.02 2966016
Oct 8, 2009 at 11:20
does this mean you come back blogging?
i miss this blog much.. the twitter just can't cut it
Oct 8, 2009 at 11:27
1. No.
2. This is a "page", not a "post".
3. And I was asked to post the EU answer, if any.
4. I am here for the int'l readers: http://twitter.com/beranger_v4
Tip: to browse the history:
http://twitter.com/beranger_v4?max_id=9999999999&page=1 (for the latest posts)
to
http://twitter.com/beranger_v4?max_id=9999999999&page=35 (for the oldest)
– of course, the number of pages increases as I tweet.
Oct 13, 2009 at 11:27
Beranger (tu eşti şi ăla de pe Red Pelikan?), văd că ţi-ai închis blogul, nădăjduiesc însă că acest efort iluminist al meu va fi totuşi citit de tine. Am avut o discuţie legată de afirmaţia ta că William Totok ar fi răspîndit în decembrie 1989 falsa informaţie despre 60000 de morţi în timpul revoluţiei http://mariusmioc.wordpress.com/2009/06/23/cum-s-a-aflat-despre-timisoara/ . Acum am şi dovada că afirmaţia ta este falsă - înregistrarea emisiunii de la Europa Liberă din 18 decembrie 1989, unde a vorbit William Totok http://mariusmioc.wordpress.com/2009/10/13/radio-europa-libera-in-18-decembrie-1989-despre-revolutia-din-timisoara-audio/
Nu ştiu în ce măsură noţiunea de adevăr are importanţă pentru tine, dar eu fac totuşi acest efort de lămurire.
Oct 13, 2009 at 11:36
Dragul mieu, cine dracu a zis că fix în acea emisiune s-a făcut vorbire de cei 60000 de morţi? Ce, gata, după aia Europa Liberă n-a mai emis, iar Wiliam Totok s-a băgat sub pat de frică? Eu cred că n-a fost chiar aşa.
Nu mă aştept ca papagalii de la Europa Liberă să facă publice TOATE înregistrările din perioada 18-22 decembrie, şi nici ca ipocritul de Wiliam Totok să recunoască faptul că a luat plasă şi a propagat inepţia celor 60k de morţi.
E mai de bon ton să pretinzi că papaşa Ilici a scornit-o, doar că eu am auzit-o la Europa Liberă. Sau poate mă înşel, poate la Deutsche Welle, că şi pe-acolo cotcodăcea Totok, nu?
Nu ştiu ce fel de mare specialist în revoluţia de la Timişoara te pretinzi, când ai avut orbul găinilor şi n-ai observat cum provocatori străini au orchestrat totul. Cui dracului să-i pese de o pulă belită precum Tokes?
Oct 13, 2009 at 16:30
Ba exact papaşa Ilici (prin subordonaţii săi) a propagat inepţia cu 60000 de morţi, iar voi ăştia "roşii" vreţi să ascundeţi lucrul ăsta, aruncînd vina pe alţii.
Papaşa pretinde că a fost dezinformat de ziarişti, dar nu dă nici un nume concret de ziarist. Sarcina asta o au trepăduşii mai mărunţi, Ilici trebuie să se păstreze "curat". Ce e sigur e că Totok a făcut gestul formal de a dezminţi că ar fi dezinformat, el nu are cum să dovedească că nu a spus un anume lucru, cei care-l acuză trebuie să dovedească că el a spus.
După ce FSN-ul a anunţat oficial 60000 de morţi, au preluat ştirea asta toate ziarele şi agenţiile de presă. E ceva firesc ca ziarele să preia declaraţii oficiale ale celor care au puterea. Probabil că şi Europa Liberă a preluat, dar chestia asta s-a întîmplat DUPĂ ce Ilici acaparase puterea. Prin dezinformare, profitîndu-se şi de fireasca uitare a oamenilor după mai mulţi ani, se mută momentul dezinformării înainte de preluarea puterii de către Ilici, ca să aibe papaşa alibi.
Tocmai fiindcă am fost prezent la faţa locului, nu sînt aşa de uşor de dus de nas ca alţii.
Ghinionul dezinformatorilor e că ziarele vremii există în biblioteci, iar norocul lor e că foarte puţini oameni sînt dispuşi să-şi piardă timpul prin biblioteci căutînd o informaţie. În efortul meu de iluminare a norodului eu am pus nişte ziare străine pe internet http://mariusmioc.wordpress.com/mijloacele-de-informare-in-masa-straine-in-decembrie-1989/
Nu se desprinde de acolo vreo campanie intenţionată de dezinformare. Rezultă mai degrabă o lipsă de informaţii, ceea ce nu s-ar fi întîmplat dacă ar fi fost plin de agenturi străine în Timişoara. Despre numărul morţilor sînt exagerări şi în sus dar şi în jos - vezi New York Times din 19 decembrie 1989: "Relatările martorilor variază mult, numărul morţilor fiind estimat în jos la doi şi în sus la cîteva sute" http://mariusmioc.wordpress.com/2009/10/06/nyt-19-dec-89-despre-revolutia-romana/
Dacă vrei să mă contrazici, fă-o cu argumente. Repetarea papagalicească a faptului că cei care te contrazic sînt papagai nu e argument. De pildă, mergi la bibliotecă şi găseşte care a fost primul ziar care a vorbit de 60000 de morţi, şi de unde şi-a luat informaţia. Să vedem dacă momentul respectiv e înainte sau după ce Ilici preluase puterea.
Cînd zic să găseşti primul ziar care a răspîndit numărul de 60000 de morţi înţeleg să găseşti chiar ziarul ăla, nu un alt ziar de după cîteva luni care să-şi acuze concurenţa de această dezinformare.
Oct 13, 2009 at 16:45
Băi Marius, tu ori eşti prost, ori nu-ţi dai seama că ai memorii false. Cretinilor, intoxicaţia a venit oricum de la "agenturile" maghiare!
25-12: "La radio hongroise annonce 70 000 morts, revus à la baisse à 60 000 par le tribunal qui a jugé les Ceausescu, chiffre que les informateurs du monde entier vont reprendre joyeusement."
http://www.teleologie.org/OT/textes/txtnote13.html
"Dans presque tous les médias étrangers, du 22 au 26 décembre, on avançait les chiffres de 4630 corps retrouvés dans le charnier de Timisoara et de 60000 morts, blessés et disparus pour l'ensemble du pays."
Comment comprendre l'actualité: communication et mise en scène, Gina Stoiciu, Presses de l'Université du Québec, 2006
Du soir du 22 décembre au 24 décembre: " Je me rappelle avoir vu un Paris Match avec, en couverture, l'image de la place de l'Opéra et un titre qui parlait de 60 000 morts rien qu'à Timisoara."
http://projetbabel.org/forum/viewtopic.php?t=11769
"Une dépêche AFP annonce 60 000 morts."
http://www.ina.fr/fresques/jalons/notice/InaEdu01637/la-chute-de-ceausescu
Oct 13, 2009 at 22:12
Buna seara,
Adaug si eu:
http://referentiel.nouvelobs.com/archives_pdf/OBS1326_19900405/OBS1326_19900405_064.pdf
Oct 13, 2009 at 22:18
Eu îţi zic să mergi la bibliotecă ca să cauţi ziarele din decembrie 1989 (nu ulterioare!), tu îmi dai un sait obscur de pe internet. Păi dezinformarea se preia de la un sait la altul, odată lansată dezinformarea în anii '90 ea s-a propagat (mai ales dacă au existat şi răspîndaci care aveau în fişa postului obligaţia de a o propaga) că acum nici nu se mai ştie de unde a venit. Mai ales pe internet, unde se face în veselie copy - paste.
Dar chiar şi datele pe care le dai tu spun că în 25 decembrie s-a anunţat la radioul maghiar de 70000 de morţi. Păi în 25 decembrie Ilici avea deja puterea de 3 zile! Şi celelalte citate pe care le dai sînt tot de după 22 decembrie.
Eu tocmai asta îţi atrăgeam atenţia: dezinformare deliberată a început DUPĂ 22 decembrie, cînd Ilici a preluat puterea. Pînă la căderea lui Ceauşescu (la care Ilici n-are nici o contribuţie), nu a existat nimic deliberat. O mai fi existat cîte un caz izolat de ins şocat psihic (şi nu era greu să fi şocat psihic după ce s-a întîmplat la Timişoara, s-au auzit focuri de armă în veselie în seara de 17) care a exagerat numărul morţilor, dar exagerarea aia era mult sub cifra de 60000 şi era prezentată cu rezerve în presa apuseană, contrapusă cu alte relatări mai echilibrate sau chiar minimizatoare. Abia după ce FSN a anunţat OFICIAL 60000 de morţi au căpătat credibilitate celelalte relatări exagerate. Schema logică e următoarea: dacă guvernul a anunţat OFICIAL 60000 de morţi, tipul ăla incoerent care vorbea de 1000 de morţi la Timişoara se pare că are totuşi dreptate. Aşa au gîndit mulţi ziarişti, şi nu pot fi condamnaţi pentru asta.
La 20 de ani de la revoluţie majoritatea românilor au fost convinşi, prin munca de lămurire dusă de mass-media aflată sub control secu, că Bush şi Gorbaciov s-au înţeles la Malta să-l dea jos pe Ceauşescu. Se mai spune cum intenţionat s-a exagerat numărul morţilor în presă, ca să-i convingă pe români să se răscoale. Dar timişorenii care nu s-au sclerozat şi-şi folosesc propriile amintiri, nu cele induse de presă în ultimii 20 de ani, mai ţin minte că după ce măcelul avusese deja loc la Europa liberă nu ştiau clar dacă au fost sau nu morţi. Guvernul american (care chipurile luase parte la pregătirea operaţiunii) spunea ziariştilor că nu poate confirma relatările despre existenţa morţilor, că nu are informaţii, dar că a trimis nişte diplomaţi de la ambasadă la Timişoara să afle mai multe.
Oct 14, 2009 at 10:33
@casandra: Mulţam.
@mariusmioc: Numai dumneata, care nu ai ce face, îţi pierzi timpul pe la bibliotecă în căutarea ziarelor post-revoluţie (mă rog, parcă primul ziar liber a fost Libertatea/ex-Informaţia Bucureştiului, scoasă pe 21 decembrie).
Ce nu vrei să pricepi matale ie două chestii. Una, că într-adevăr "agenturili străine" au lansat cifrele aberante (de la Taniug cu 11-12000 de morţi la MTI cu 60-70000). Indiferent ce crede oricare dintre noi despre papaşa Ilici, el habar n-avea şi era luat din oală pe vremea aia. Se căca pe el de frică. Numai un tâmpit ca dumneata şi un capsoman ca Iliescu nu pot pricepe că Loviluţia a fost INDUSĂ de către elemenet străine, altminteri mămăliga românească nu exploda în veci de dragul unei pule belite ca Tokes (acum îmi pare rău că nu l-a împuşcat nimeni atunci), aşa că trebuia un zvon fals cu 60000 de morţi şi alte căcaturi de-astea.
Doi, că ziarele au apărut mai târziu decât zvonurile. Ce dracu să găsesc în ziare? Am dat nişte linkuri pentru că mă fuţi la cap.
Uite ce e, nene. Io n-am stat ca boul să mă bată şi să mă împuşte ăia la Universitate şi ceceu. Cine L-a aplaudat să-L şi dea jos, dacă mă înţelegi. Dar am stat non-stop călare pe Europa Liberă, Deusche Welle, BBC, Radio France Internationale, Voice of America, şi am ascultat toată dezinformarea din acele zile. Ştiu sigur că musiu Totok a fost citat în mod repetat ca propagând cifre false, şi mai ştiu că l-au prins la telefon taman când Ceaşcă încă nu căzuse.
Simplul fapt că matale ţi-ai fi dorit ca Loviluţia să fi fost o mişcare genuină de revoltă a poporului român nu face ca acest lucru să devină şi adevărat. Pulimea română a fost manipulată, asta s-a întâmplat. "Cu ce să-i minţim pe ăştia ca să se revolte dracului odată? Ce diversiuni să organizăm? (de la spartul de vitrine în Timişoara la crearea de panică la Ceceu, şi de la falşii terorişti la zecile de mii de morţi)"
Dovadă că poporul român nu are sânge în coaie este că nici măcar un singur prim-secretar nu a fost linşat. Aud că aici unde locuiesc acum, în Braşov, au avut o tovarăşă prim-secretar gen Ana Pauker, din cauza căreia s-a făcut frigul şi foamea la greu, fiind ea excesiv de zeloasă. Dacă m-ar fi făcut mama braşovean, probabil că primul meu obiectiv ar fi fost să-i belesc ăleia creierii. Uite însă că 300000 de muncitori braşoveni (în fine, mulţi moldoveni) n-au făcut nimic.
Aşa că mai scuteşte-mă cu revoluţia ta. Suntem un popor de curve ieftine şi proaste.
Oct 14, 2009 at 13:34
Beranger, credeam că stai în Franţa, fiindcă te dai francofon pe blogul ăsta. De aia credeam că ţi-e lesne să găseşti la o bibliotecă publică ziarele străine.
Oricum, faci parte dintre cei cărora le este prea lene să meargă la bibliotecă ca să cerceteze serios, deci şansele să te dezmeticeşti din manipularea la care eşti supus sînt mici.
"Musiu Totok a fost citat în mod repetat ca propagînd cifre false", dar musiu Totok dezminte categoric asta. Că l-au prins la telefon cînd Ceaşcă nu căzuse e adevărat, dar ceea ce a relatat el la telefon nu au fost dezinformări, ci informări corecte.
Sînt 100 de saituri pe internet care spun că musiu Totok a dezinformat? Înseamnă că sînt 100 de saituri care mint, unii poate involuntar, preluînd ştirea de la alţii, pe principiul telefonului fără fir. Tu ai scris despre Totok pe saitul tău şi cine ştie cîţi au preluat afirmaţiile de la tine, punîndu-le pe alte saituri.
În 1990 atrăgeam atenţia unui ziar din Cluj: "acum este în curs de înfăptuire acţiunea “Acoperirea adevărului despre revoluţie printr-un potop de minciuni”. Redacţia dumneavoastră va fi bombardată cu informaţii false" http://mariusmioc.wordpress.com/2009/08/17/in-1990-scriam-despre-acoperirea-adevarului-despre-revolutie-printr-un-potop-de-minciuni/
De 20 de ani această acţiune de "acoperire a adevărului despre revoluţie printr-un potop de minciuni" continuă, s-a extins de la redacţii de ziar la internet. Scopul - atunci şi acum - este acelaşi: salvarea de la tragerea la răspundere a celor care au omorît români în 1989. De aia au fost născociţi şi teroriştii, ca să-i transforme pe criminali în salvatorii revoluţiei, iar dezinformarea orchestrată tot după 22 decembrie a apărut, cînd nu mai avea scop "să-i minţim pe ăştia ca să se revolte dracului odată", că deja Ceauşescu căzuse, ci "să-i minţim pe ăştia ca să-i iubească pe ăia pe care-i declarăm noi salvatorii revoluţiei".
Oct 14, 2009 at 13:41
Unii îl consideră pe Ion Iliescu un manipulator feroce, un machiavelic hoţ de revoluţii autentice, şi aşa mai departe.
Alţii îl consideră doar un papagal care n-a avut habar în ce s-a băgat, împreună cu cercopitecul de Don Pedro, care a avut şi mai puţin habar.
Acum e clar cine în ce barcă stă(m).
Oct 14, 2009 at 13:45
Apropo de sîngele în coaie. Au fost şi români care au avut aşa ceva, dar au ajuns la puşcărie http://mariusmioc.wordpress.com/2009/10/07/o-greseala-judiciara-condamnarea-revolutionarilor-care-au-ucis-militieni-la-cugir/
Tu ai sînge în coaie să ceri eliberarea lor? Sau preocuparea ta rămîne demascarea lui Totok, ca să nu se creadă că Ilici are vreo vină?
Oct 14, 2009 at 14:20
Nu ştiu dacă cei doi miliţieni din Cugir îşi meritau soarta sau nu. Trebuiau analizate împrejurările în care s-a comis «infracţiunea».
Chiar articolele voastre menţionează că sediul miliţiei era lângă un cartier ţigănesc, că aceştia aveau chef de răzbunare, iar că unul din făptaşi are o poreclă ce sugerează că provine din mediul infracţional ţigănesc: «Celor care iartă dar nu uită le reamintim că trupul neînsufleţit al cpt. Pop a fost incendiat şi mutilat îngrozitor - unul dintre participanţii la linşaj tăindu-i chiar o ureche şi muşcând din aceasta! Cadavrele au rămas o zi şi o noapte lângă unitatea de miliţie, pentru ..”exemplu”. Cei doi miliţieni au fost ucişi de Adrian Carica, Alexandru Popa (s-a sinucis în 1993!), Aurel Mihu şi Dumitru Severa (zis Tică Fereastră).»
Eu aş lăsa-o mai moale cu «eroii de la Cugir». Dar dacă voi ştiţi mai bine…
Pe de altă parte, ceea ce este antidemocratic este că doi civili (făptaşii) au putut fi judecaţi de un tribunal militar. (Da, şi dosarul papaşei Ilici era studiat de parchetul militar, şi într-un târziu s-a considerat că-i cam aiurea…)
Voi, deştepţii care iubiţi Uniunea Europeană, aţi putut cere şi obţine dreptate de la Înalta Poartă? Dar amnistie de la Marele Cârmaci Băsescu?
În afară că avem dreptul de liberă circulaţie şi putem vorbi liber (putem şi să şomăm liber, nu ne mai umflă pentru vagabondaj!), nu trăim într-o democraţie, iar justiţia română nu funcţionează în nici un fel mai bine decât înainte!
Oct 15, 2009 at 03:14
Împrejurările respective sînt destul de limpezi, miliţienii respectivi deschiseseră focul asupra manifestanţilor anticeauşişti. Au fost şi răniţi acolo, şi asta a fost un motiv serios pentru linşarea lor. Cică ar fi acţionat legal, că apărau sediul miliţiei, dar dacă în loc să deschidă focul ar fi început să strige "Jos Ceauşescu!" ar fi scăpat cu viaţă. În unele cazuri, destul de rare din păcate, prostia se plăteşte.
Dacă făptaşii sînt sau nu ţigani mi se pare nerelevant dpdv juridic. Ceea ce e important e efectul gestului lor. Vestea despre ce s-a întîmplat la Cugir s-a aflat şi la Bucureşti şi a contat în "trecerea de partea revoluţiei" a şefilor de miliţie şi securitate din ziua de 22. Au avut oamenii un exemplu asupra urmărilor încăpăţînării. Dar dacă ţie îţi place să crezi că "trecerea de partea revoluţiei" se datorează discuţiilor pe care le avusese papaşa Ilici în Cişmigiu începînd din 1971 toamna, n-am ce-ţi face.
Eşti bun la teorie, spui cum trebuiau românii să linşeze niscaiva şefi PCR, dar cînd e vorba de un caz practic de linşaj nu-l mai consideri îndreptăţit. Te porţi ca un adevărat român, bun la teorie, slab la practică. Vorbe, nu fapte!
Nu ştiu la cine te referi cînd scrii de "deştepţii care iubiţi Uniunea Europeană", cred că nu la mine. Citeşte pe blogul meu articolele grupate la categoria "Statul Maximal" ca să vezi simţămintele mele faţă de UE.
Oricum, faţă de 1989 am progresat. Stat maximal şi atunci şi acum, dar atunci aveam un tîmpit care era periodic lovit de inspiraţie cu idei despre ce trebuie să facă plebea. Acum avem cîteva sute de tîmpiţi care ne trasează sarcini, numărul legilor, ordonanţelor, normelor, directivelor şi regulamentelor pe care trebuie să le respectăm fiind incomparabil mai mare.